Presă

Presele hidraulice care făceau caroseria din răşini a Daciei Lăstun funcţionează şi astăzi la Timişoara: „Caroseria din răşini era mai scumpă decât cea de tablă”

Home » Media » Presă » Presele hidraulice care făceau caroseria din răşini a Daciei Lăstun funcţionează şi astăzi la Timişoara: „Caroseria din răşini era mai scumpă decât cea de tablă”

Caroseria din răşini (fibră de sticlă) a Daciei 500 Lăstun se realiză la întreprinderea AZUR, în cadrul Secţiei Răşini. Această secţie funcţionează şi astăzi, cu cele cinci prese uriaşe de 2.000 de tone.

La aniverarea a 93 de ani a fabricii AZUR din Timişoara, compania şi-a deschis porţile pentru cei interesaţi să arunce un ochi la cum se fabrică vopselele. Cei care au vizitat fabrica au putut afla cu oarecare surprindere că Azur a contribuit la realizarea maşinii Dacia 500 „Lăstun”. Mai exact, aici s-a realizat celebra caroserie din răşini sintetice (fibră de sticlă) a Lăstunului. Fabrica de vopsele are şi astăzi în funcţiune secţia de răşini. Mai mult, încă se lucrează cu cele cinci prese hidraulice mari, cu putere de 2.000 de tone, de unde ieşea cândva caroseria maşinii realizate de Uzina Autoturisme Timişoara.

„Fabricarea Lăstului a început în 1988. S-a dorit o maşină ieftină, dar asta presupunea ca şi producţia să fie pe măsură. Una din motivele pentru care a murit Lăstunul era că s-a optat total pentru o caroserie din răşini. Iar caroseria din răşini era mai scumpă decât cea de tablă. Apoi, ştiţi cum e, oamenii vor să aibă o maşină care să lucească frumos, să aibă o culoare acrilică. Iar vopseaua din răşini nu are cum să arate ca cea de pe tablă. Dacă iniţial s-a făcut toată maşina din răşini, s-a trecut apoi la o combinaţie cu tablă. Unele componente erau deja din tablă. În ultima perioadă, cea de după Revoluţie, toată maşina se făcea din tablă. Cu toate astea ideea de Lăstun a colapsat”, a declarat Zoltan Jakab, directorul fabricii Azur din Timişoara, fost şef la secţia de Răşini în perioada comunistă.

Astăzi, presele hidraulice de la AZUR sunt folosite pentru realizarea de piese presate din poliester armat cu fibră de sticlă. Cea mai mare parte a cererilor şi contractelor sunt pentru piaţa externă. Dacia Lăstun a fost maşina visurilor lui Nicolae Ceauşescu. Nu era o maşină în care să exceleze confortul, avea însă consum mic. Era cu două uşi şi hayon. Au existat trei serii ale modelului Lăstun.

Prima serie avea toate elementele de caroserie din fibră de sticlă, uşile din fibră de sticlă, fără tapițerie la interior, scaunele îmbrăcate în vinil, stopuri mici, fără lumini de mers înapoi şi grila frontală integrată în capotă. A doua serie avea elemente de caroserie atât din tablă, cât şi din fibră de sticlă, uşi din tablă, tapițate la interior şi scaune îmbrăcate în vinil sau tapițate. Ultima serie, fabricată doar după Revoluţie, avea toate elementele de caroserie din tablă, stopuri mari, late, cu lumini de ceaţă şi de mers înapoi, hayon cu ială exterioară, iar la unele modele ştergător de lunetă.

„Lăstunul” s-a produs la Timişoara până în 1991, iar pe poarta Uzinei Autoturisme au ieşit aproximativ 5.400 de maşini. În 1992, Guvernul a închis fabrica de la Timişoara, motivând că  Lăstunul nu mai este competitiv şi că nu mai reprezintă poporul român. La începutul anilor 90, se vorbea la Timişoara de interesul celor de la Volkswagen de a cumpăra Fabrica de Autoturisme. Aceştia căutau o locaţie pentru fabricarea modelului Polo. Ar fi fost o uriaşă oportunitate pentru industria timişoreană, însă afacerea nu a fost pusă niciodată pe picioare. Salvarea Azurului a venit din America.

Dacă Fabrica de Autoturisme a dispărut, povestea Azurului a putut continua mulţumită investiţiei americanilor de la ICC Industries, care au cumpărat fabrica în 1999. ICC Industries este condusă de timişoreanul John Farber (astăzi are 91 de ani), fiul lui Eugen Farber, cel care a construit fabrica de vopsele din Timişoara. La 1 august 1923, Eugen Farber a înfiinţat o societate comercială, care are ca obiect de activitate comerţul cu vopsele. În anul 1925, decide transformarea societăţii comerciale în societatea industrială, Fabrica Unită de Lacuri şi Vopsele. A urmat naţionalizarea, emigrarea familiei Farber din România, iar după 50 de ani, reîntoarcerea lui John Farber în oraşul natal, care privatizează fabrica Azur.

Apariții în presă: http://adevarul.ro/locale/timisoara/presele-hidraulice-faceau-caroseria-rasini-daciei-lastun-functioneaza-timisoara-caroseria-rasini-era-mai-scumpa-decat-cea-tabla-1_57e7a8845ab6550cb8f8d743/index.html

ABONARE
NEWSLETTER
Date de contact
Bulevardul Constructorilor Nr. 1-3
Timișoara 300571
tel: 0040-256-222139
fax: 0040-256-222179